Cuza si un exemplu de demnitate care strabate veacurile

Cand am trecut ieri pe la Palatul Dolmabahce din Istanbul, mi-a venit in minte, dincolo de frumusetea incontestabila a locului, exemplul fabulos de demnitate al lui Alexandru Ioan Cuza care, aflat in vizita aici la sultanul Abdulaziz, a ramas in istorie cu o replica celebra.

Stim anecdota din amintirile lui Dimitrie Bolintineanu, dar si din ziarul „Le Monde illustré” din iulie 1864.

Conform protocolului otoman, fiecare domnitor valah primea de la sultan o sabie de ofiter de ieniceri (un domnitor roman fiind echivalat in grad cu un colonel turc). Cu sabia, Cuza era asteptat sa depuna juramantul de credinta fata de Poarta Otomana, insa creatorul Statului roman modern a refuzat-o, spunand ca ii ajunge sabia pe care i-a oferit-o deja Romania, si ca nu se va atinge de nici o alta sabie.

Creatorul Statului roman modern a refuzat sabia oferita de Sultan, spunand ca ii ajunge sabia pe care i-a oferit-o deja Romania, si ca nu se va atinge de nici o alta sabie.


Surprinzator, sultanul de la Dolmabahce nu s-a ofensat, ci a apreciat demnitatea ostaseasca si orgoliul lui Cuza, pe care l-a tinut pentru discutii in birourile sale private.

Acum, imaginati-va atata demnitate si patriotism la Iohannis (care primea sepci de la Trump…), Ciuca sau Citu in fata lui Biden, Scholz sau Macron.

PS: Palatul Dolmabahce a costat la vremea lui (secolul XIX) echivalentul a 1.9 miliarde de dolari in banii de azi si a falimentat statul otoman.

PPS:

Desenul de mai jos, „Intrevederea cu Sultanul” a lui Cuza, ii apartine lui Carol Popp de Szathmary.